Cabinetul de la Budapesta isi propune sa reduca deficitul bugetar al Ungariei in anul viitor la 3,7% din Produsul Intern Brut, fata de obiectivul actual de 4,5% din PIB. Planul a fost prezentat Parlamentului de catre ministrul de Finante, Mihaly Varga. Acesta se bazeaza pe o crestere economica anuala estimata la 3,4%.
Exista insa riscuri semnificative asociate cu acest plan, conform unei opinii exprimate de Consiliul Fiscal saptamana trecuta. Printre acestea se numara prognoza optimista de crestere, rezervele bugetare limitate si incertitudinile legate de accesarea fondurilor europene, care sunt inghetate in principal din cauza ingrijorarilor exprimate de Bruxelles cu privire la coruptie si statul de drept in Ungaria.
Exista indoieli cu privire la capacitatea Guvernului de a-si atinge obiectivele bugetare, din cauza riscurilor asociate cu planurile ambitioase de crestere economica, a d[mepr-show rules=”1611″ unauth=”both”]eclarat Mariann Trippon, economist la CIB Bank.
In contextul unui spatiu limitat pentru stimulente fiscale si a recentei depreciari a forintului, care nu ofera bancii centrale posibilitatea de a stimula economia prin reduceri de dobanda, premierul Viktor Orban se bazeaza pe redresarea economiei mondiale pentru a scoate Ungaria din recesiune.
In ciuda ratarii tintelor bugetare in ultimii ani, Guvernul condus de Orban se confrunta acum cu o provocare mai mare, avand in vedere alegerile parlamentare programate pentru 2026, care se anunta a fi cele mai disputate de cand acesta a revenit la putere acum 14 ani.
Datele publicate recent arata ca deficitul pe cash al Ungariei a depasit 3.000 de miliarde de forinti in perioada ianuarie-octombrie 2024, echivalentul a aproximativ opt miliarde de dolari.
Prognoza de crestere pare a fi prea optimista si, chiar si in aceste conditii, nu ofera suficient spatiu pentru stimulente fiscale, a adaugat Orsolya Nyeste, economist la Erste Bank.
Imaginea utilizata in acest articol a fost preluata de pe site-ul Economica si poate fi vizualizata direct aici.
[/mepr-show]
