Detalii din noua filosofie bugetara a UE: tarile vor primi banii doar daca respecta prioritatile cerute de Bruxelles
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, intentioneaza sa puna presiune pe tari pentru a implementa reforme economice esentiale daca doresc sa aiba acces la fondul de 1,2 trilioane euro al UE pentru urmatorii sapte ani. Oficialii de la bugetul Comisiei au pregatit intr-un document informal consultat de Politico cerinte tot mai mari pe care tarile UE vor trebui sa le indeplineasca pentru a primi fondurile in urmatorul plan bugetar, care va acoperi perioada 2028-2034.
Ideea principala este ca Bruxelles va impune conditii mult mai stricte decat in bugetele anterioare. Conform textului, aproximativ 530 de programe aflate in prezent in derulare pentru fiecare tara a UE vor fi combinate intr-un singur fond national, din care se vor face plati in sectoare ce variaza de la subventii agricole pana la locuinte sociale.
Cu o economie slabita si un razboi la granitele sale, executivul UE se afla sub o presiune imensa pentru a directiona investitiile catre dome[mepr-show rules=”1611″ unauth=”both”]nii mai productive, indepartandu-se de subventiile neproductive si concentrandu-se pe noi prioritati, cum ar fi apararea si construirea unor campioni industriali pan-europeni.
Tarile UE vor trebui sa aprobe in unanimitate noul buget inainte de sfarsitul anului 2027. Departamentul de buget al Comisiei exploreaza diferite optiuni in pregatirea propunerii formale de anul viitor. Fiecare plan national va include subventii agricole si fonduri pentru regiunile mai sarace, cunoscute la Bruxelles sub denumirea de fonduri de coeziune, fiind menite sa ajute la convergenta standardelor economice europene.
Teama de alocari bugetare diminuate
Persista temeri ca reorganizarea bugetului Comisiei este un paravan pentru a reduce programele existente si a redirectiona fondurile catre noi prioritati, precum apararea si consolidarea industriala. Al doilea pilon al cadrului bugetar al Comisiei implica fuzionarea a numeroase fonduri pentru cercetare, aparare si inovare intr-un singur Fond European pentru Competitivitate. Prin schimbarea radicala a regulilor, Comisia doreste sa abordeze dependentele strategice fata de tarile straine si sa impulsioneze un tip de revigorare industriala pan-europeana.
Al treilea si al patrulea pilon al noii structuri bugetare se concentreaza pe extinderea UE si finantarea pentru tari terete, precum si pe costurile cu personalul, dar exista putine detalii despre schimbarile care ar putea aparea in viitorul apropiat. Apar criticii Ursulei von der Leyen, care o acuza ca isi asuma un rol exagerat in modul in care UE distribuie fondurile, in detrimentul autoritatilor locale si altor departamente din cadrul Comisiei.
[/mepr-show]
