Potrivit planului fiscal pentru 2025, publicat saptamana aceasta, Ungaria intentioneaza sa reduca cheltuielile cu Apararea pana la sub 2% din Produsul Intern Brut, de la un nivel tinta de 2,2% din PIB in acest an. De asemenea, cheltuielile militare ar urma sa fie mai mici si in termeni nominali in 2025, comparativ cu 2024.
Diminuarea cheltuielilor cu apararea in Ungaria, tara care se confrunta cu probleme bugetare, contrasteaza cu cheltuielile crescute din alte state membre NATO din Europa de Est, precum tarile baltice sau Polonia, care aloca apararii peste 3% din PIB, din cauza ingrijorarilor crescute cu privire la securitatea lor dupa invazia ruseasca din Ucraina.
Confruntat cu o economie slaba, premierul ungar Viktor Orban are dificultati in a crea spatiul de manevra necesar pentru a putea oferi stimulent[mepr-show rules=”1611″ unauth=”both”]e inainte de alegerile din 2026, care se prefigureaza a fi cele mai disputate de la revenirea la putere a lui Orban in urma cu 14 ani, scrie Bloomberg.
Presiunile la adresa autoritatilor de la Budapesta s-au intensificat si ca urmare a faptului ca Executivul comunitar a reintrodus in acest an procedura de deficit excesiv impotriva Ungariei, din cauza derapajului fiscal, iar agentiile de rating au avertizat ca exista riscul unei retrogradari daca Guvernul ungar va relaxa obiectivele bugetare.
Guvernul condus de Orban a majorat cheltuielile cu Apararea incepand din 2018, cand aloca pentru aparare doar 1% din PIB. Intre timp, au fost semnate mai multe contracte mari de achizitii precum cele pentru noi tancuri Leopard de la firma germana Rheinmetall AG, noi avioane de vanatoare Gripen de la grupul suedez Saab AB si un sistem de aparare aeriana americano-norvegian.
Imaginea utilizata in acest articol a fost preluata de pe site-ul Economica si poate fi vizualizata direct aici.
[/mepr-show]