Metode de frauda si sectoare vizate: un peisaj in schimbare
Analiza rapoartelor ACFE din ultimii zece ani indica evolutia permanenta a tipurilor de frauda, precum si a metodelor de detectare a acestora. Infractorii recurg din ce in ce mai frecvent la fraude cibernetice, sub forma unor atacuri de tip ransomware si escrocherii cu input tehnologic din ce in ce mai sofisticate. In plus, fraudele financiare care au la baza inteligenta artificiala si identitatile false create folosind tehnici deepfake fac identificarea si atribuirea mai dificile, determinand companiile sa implementeze metode de monitorizare a fraudei in timp real. In acelasi timp, metodele clasice de fraudare, precum deturnarea fondurilor, falsificarea documentelor sau conflictele de interese, raman relevante si continua sa fie exploatate de fraudatori, adaptandu-se noilor contexte economice si tehnologice.
In randul sectoarelor cel mai des vizate se remarca institutiile financiare care au raportat peste un milion de cazuri de frauda ce implica depozitele bancare doar in primele luni ale anului 2023. Sectorul serviciilor medicale a fost, de asemenea, puternic afectat de fraude legate de falsificarea unor cereri de decont sau de rezultatele testarilor genetice, generand pagube de peste 40 de milioane de dolari doar in trimestrul al treilea din 2024. Sectoarele petrol si gaze, respectiv energie si utilitati, nu fac exceptie. Cu lanturi de aprovizionare complexe, procese ample de achizitii si o presiune tot mai mare legata de raportarile privind responsabilitatea sociala si de mediu (Environmental, Social, Governance ESG), acestea se confrunta cu riscuri importante. De la fraude in achizitii si manipularea contractelor si pana la vicierea datelor din raportarile ESG, mizele financiare si legate de reputatie sunt in crestere. Evolutia schemelor de frauda in aceste industrii subliniaza inca o data necesitatea unor strategii proactive de prevenire si controale interne solide.
O alta tendinta importanta este scaderea duratei medii a fraudelor. Daca in 2014 o schema frauduloasa dura, in medie, 18 luni pana la momentul descoperirii, potrivit ACFE, in 2024, timpul de detectie a fraudei a scazut la 12 luni. Asadar, faptuitorii au mai putin timp pentru a actiona fara a fi prinsi, acesta fiind rezultatul dezvoltarii de programe de analiza a datelor si al canalelor de raportare anonima (whistlebl[mepr-show rules=”1611″ unauth=”both”]owing) implementate de tot mai multe organizatii.
In ceea ce priveste impactul evolutiilor socioeconomice asupra fraudei, este de remarcat faptul ca organizatiile care au adoptat modele de lucru la distanta s-au confruntat cu o crestere a amenintarilor cibernetice, a declaratiilor false in situatiile financiare si a fraudelor in zona de achizitii. Totusi, gradul de adoptie a solutiilor de detectare a fraudelor a crescut si el. Numeroase companii au investit in solutii de monitorizare a tranzactiilor in timp real, in modele de detectie bazate pe machine learning si in evaluari de risc independente, ceea ce a condus la scaderea intervalului de detectare a fraudelor si la limitarea pierderilor.
Cum detecteaza companiile frauda?
Metodele de detectare a fraudei s-au imbunatatit semnificativ in ultimii ani, dar multe companii raman orientate pe masuri reactive si nu investesc suficient in preventie. Conform ACFE, in 2024, sesizarile anonime din partea angajatilor sau a unor terte parti s-au remarcat drept cea mai comuna metoda de detectie, intalnita in aproximativ 43% dintre cazurile studiate, ceea ce demonstreaza importanta avertizorilor de integritate (whistleblowers) in detectarea timpurie a fraudei.
Pe de alta parte, si auditul intern si sistemele de control intern au castigat teren in ceea ce priveste detectarea fraudei. Companiile care folosesc tehnici de tip forensic si monitorizare continua a datelor detecteaza mai rapid fraudele, reducand pierderile financiare si riscurile legate de reputatie.
De ce preventia este cea mai buna strategie
Desi metodele de detectare a fraudei s-au imbunatatit, preventia ramane cea mai eficienta abordare. Organizatiile care implementeaza controale interne riguroase, evaluari periodice ale riscurilor si investigatii independente au parte de mai putine cazuri de frauda, iar impactul acestora este mai mic.
Unul dintre cele mai importante aspecte prezentate in rapoartele ACFE este faptul ca multe companii nu actioneaza inca impotriva riscurilor de frauda deja cunoscute. Peste jumatate dintre cazurile din 2024 au avut loc din cauza lipsei controalelor interne (32%) sau a unor omisiuni in timpul controalelor (19%), demonstrand ca firmele care nu investesc in preventie sunt expuse unui risc financiar major. Prin urmare, preventia nu ar trebui perceputa ca un cost suplimentar, ci ca o investitie strategica ce protejeaza resursele companiei si asigura continuitatea afacerii pe termen lung.
In concluzie, frauda nu este doar o chestiune de conformare, ci un risc financiar major care poate ameninta stabilitatea si reputatia oricarei organizatii. Conform celui mai recent raport ACFE, o pierdere medie generata de frauda ocupationala ajunge la aproximativ 145.000 de dolari per caz studiat, subliniind astfel o expunerea semnificativa cu care organizatiile se confrunta.
Asadar, companiile trebuie sa adopte o abordare preventiva, combinand expertiza forensic, monitorizarea continua si programele interne de constientizare si raportare. Ignorarea fraudei este mult mai costisitoare decat preventia; iar in peisajul economic actual, preventia este singura strategie sustenabila.
Imaginea utilizata in acest articol a fost preluata de pe site-ul Economica si poate fi vizualizata direct aici.
[/mepr-show]
