Capacitatea unei persoane obisnuite de a rationa si de a rezolva probleme noi pare sa fi atins un varf la inceputul anilor 2010, iar de atunci este in scadere, conform unei analizeze realizate de Financial Times pe baza rezultatelor testelor PISA. Nimeni nu poate sustine ca biologia creierului uman s-a schimbat in acest interval de timp mult prea scurt, dar o serie de teste indica o diminuare, in acest interval, a capacitarii de a rationa si de a rezolva probleme noi.
Cand a fost publicata cea mai recenta serie de analize PISA, testul international de referinta al OCDE pentru performanta elevilor de 15 ani la testele de citire, matematica si stiinte, accentul s-a pus, in mod firesc, pe rolul pandemiei Covid in perturbarea educatiei. Acest lucru a mascat o deteriorare pe termen mai lung si mai larga, scrie FT. Scorurile la toate cele trei materii au avut tendinta de a atinge varful in jurul anului 2012, iar in multe cazuri scorurile au scazut mai mult intre 2012 si 2018 decat in timpul anilor afectati de pandemie.
Si mai larg, in sensul ca acest declin al masurilor de rationament si de rezolvare a problemelor nu se limiteaza la adolescenti. Adultii prezinta un model similar, cu scaderi vizibile in toate grupele de varsta in actualizarea de anul trecut a raportului OCDE.
Ponderea elevilor cu dificultati de concentrare si gandire, in crestere rapida 2010, momentul de inflexiune. Acest punct de inflexiune, mai scrie FT, [mepr-show rules=”1611″ unauth=”both”]este demn de remarcat nu numai pentru ca este similar cu performanta la testele de inteligenta si rationament, ci si pentru ca el coincide cu o alta evolutie mai ampla: schimbarea relatiei noastre cu informatia, disponibila constant online.
Declinul lecturii este cu siguranta real in 2022, ponderea americanilor care au declarat ca au citit o carte in ultimul an a scazut sub jumatate. Cu toate acestea, este deosebit de izbitor faptul ca, in majoritatea tarilor, acest lucru se intampla in paralel cu scaderea performantelor in ceea ce priveste aplicarea matematicii si a altor forme de rezolvare a problemelor.
Intr-o statistica deosebit de revelatoare, ponderea adultilor care nu pot utiliza rationamentul matematic atunci cand analizeaza si evalueaza validitatea afirmatiilor a crescut la 25 % in medie in tarile cu venituri ridicate si la 35 % in SUA.
Prin urmare, se pare ca nu ne uitam atat la declinul lecturii in sine, cat mai degraba la o erodare mai ampla a capacitatii umane de concentrare si aplicare mentala.
Majoritatea discutiilor despre impactul social al mediilor digitale se concentreaza pe cresterea numarului de smartphone-uri si de retele sociale. Dar schimbarea capacitatii umane de concentrare a gandirii coincide cu ceva mai fundamental: o schimbare in relatia noastra cu informatia.
Am trecut de la pagini web finite la fluxuri infinite, actualizate constant si la un baraj constant de notificari. Nu mai petrecem la fel de mult timp navigand activ pe internet si interactionand cu persoanele pe care le cunoastem, ci suntem prezentati cu un torent de continut.
Cercetarile arata ca utilizarea activa si intentionata a tehnologiilor digitale este adesea benigna sau chiar benefica. In timp ce comportamentele care au luat amploare in ultimii ani s-au dovedit a afecta totul, de la capacitatea noastra de a procesa informatii verbale, la atentie, memorie de lucru si autoreglare.
Vestea buna este ca capacitatea intelectuala umana de baza este cu siguranta intacta. Dar rezultatele sunt o functie atat a potentialului, cat si a executiei. Pentru prea multi dintre noi, mediul digital il impiedica pe acesta din urma.
[/mepr-show]