Economia subterana a Romaniei a atins aproximativ 13,1% din PIB in 2023, nivel comparabil cu cel din Rusia si cel mai semnificativ din Uniunea Europeana, conform unui raport al EY. Valorile economiei informale au inregistrat o scadere de 6,4 puncte procentuale din PIB in ultimul deceniu, un declin mai rapid decat media globala. In comparatie cu anul 2000, economia subterana a Romaniei a scazut cu 13,1 puncte procentuale din PIB. Sectorul subteran (sau informal) reprezinta activitati economice nedeclarate, fie de catre companii inregistrate, fie de afaceri neanuntate. Acesta contribuie la deficitul fiscal, afectand veniturile statului si finantarea serviciilor publice. Pe termen lung, economia subterana genereaza concurenta neloiala, descurajeaza investitiile si erodeaza institutiile economice. In 2023, economia subterana a reprezentat 11,8% din PIB-ul global. 119 din cele 131 de tari analizate au inregistrat o scadere a economiei subterane intre 2000 s[mepr-show rules=”1611″ unauth=”both”]i 2023. Cele mai mari valori ale economiei subterane s-au inregistrat in Africa si Asia de Sud, in timp ce America de Nord si Europa de Vest au prezentat cele mai reduse valori, conform raportului EY.
Cauzele economiei subterane includ eficienta guvernamentala scazuta, impozitele ridicate, somajul si economia familiala. Tarile sarace se confrunta cu o economie subterana extinsa din lipsa de alternative formale de angajare. In economiile avansate, evaziunea fiscala a companiilor reprezinta principala problema. Principalele taxe afectate sunt TVA-ul si impozitul pe venit. Pierderile fiscale din economia subterana variaza intre 0,2% si 5,1% din PIB in functie de tara. Tranzactiile in numerar joaca un rol crucial in economia subterana, facilitand evaziunea fiscala.
EY propune diverse solutii pentru combaterea economiei subterane: consolidarea increderii in administratia fiscala prin transparenta in cheltuielile publice si educatie fiscala, simplificarea procesului de inregistrare a afacerilor prin reducerea birocratiei pentru intreprinderile mici, utilizarea tehnologiei pentru detectarea evaziunii prin facturare electronica, plati digitale si inteligenta artificiala, exploatarea datelor de la terti pentru colectarea informatiilor despre tranzactii prin intermediul bancilor si platformelor online, precum si colaborarea guvernamentala si internationala prin schimbul de date intre institutii si cooperarea transfrontaliera.
[/mepr-show]
