Din Indonezia pana in Mexic, pierderile de locuri de munca ar putea creste semnificativ pe masura ce tarifele vamale impuse de Donald Trump redirectioneaza si mai multe exporturi chineze din SUA catre alte piete, potrivit unei analize Bloomberg.
Indonezia, cea mai mare economie din sud-estul Asiei, a pierdut aproximativ un sfert de milion de locuri de munca in industria textila si de imbracaminte in ultimii doi ani, conform Asociatiei Producatorilor de Fibre si Fire din Indonezia, care estimeaza ca alte 500.000 de locuri de munca sunt in pericol in 2025.
Aceasta rata de pierdere a locurilor de munca este mult mai rapida decat socul chinez care a dus la pierderea a pana la 2,4 milioane de locuri de munca in Statele Unite intre 1999 si 2011.
Acesta este socul chinez 2.0 sau socul chinez 3.0, spune Gordon Hanson, profesor de politica urbana la Harvard Kennedy School si unul dintre autorii primelor cercetari asupra acestui fenomen. China are o capacitate de productie imensa, iar bunurile trebuie sa ajunga undeva.
Cautand sa refaca echilibrul comertului dintre SUA si China si sa aduca locuri de munca din sectorul productiei inapoi in tara, Donald Trump a impus tarife Chinei in primul sau mandat, tarife care au ramas in vigoare si sub administratia Biden.
Producatorii chinezi, scosi de pe piata din SUA, au fost nevoiti sa caute piete alternative, iar unii au mutat productia in alte tari pentru a evita taxele vamale.
Cresterea exporturilor a devenit si mai urgenta in 2020, cand presedintele Xi Jinping a luat masuri pentru a dezumfla o bula imobiliara. El a crescut apoi investitiile in productie pentru a sprijini economia, propulsand surplusul comercial al Chinei la un nivel record de putin sub un trilion de dolari in 2024.
Cu toate ca guvernul lui Xi a semnalat intentia de a orienta economia mai mult spre consum, exporturile robuste vor fi in continuare necesare in acest an pentru a atinge un obiectiv ambitios de crestere de aproximativ 5% din PIB.
Problemele din Indonezia se resimte si in alte economii emergente si se preconizeaza ca se vor agrava in contextul noilor tarife, pe masura ce exportatorii chinezi, de departe cei mai competitivi din lume, vor cauta sa inlocuiasca aceste comenzi pierdute dinamica ce risca sa elibereze o avalansa si mai mare de produse chinezesti in intreaga lume.
Este impor[mepr-show rules=”1611″ unauth=”both”]tant de punctat ca nu sunt doar articole scumpe, precum vehiculele electrice, panourile solare si otelul, care au devenit o sursa de tensiune intre China si alte natiuni. Este vorba si despre imbracaminte si alte bunuri de consum mai ieftine componente de fabricatie in sud-estul Asiei, cabluri de internet in Brazilia, electronice in India pe care tarile in curs de dezvoltare le-ar vinde de obicei tarilor mai bogate.
China si-a mentinut cota de piata in exporturile globale, in ciuda scaderii cotei sale din importurile SUA. Cercetarile realizate de Bloomberg Economics au aratat ca Beijingul a reusit, in mare parte, sa isi mentina cota de piata in exporturile globale, in ciuda unei scaderi semnificative a cotei sale din importurile totale ale SUA inca din primul mandat al lui Trump.
Desi o mare parte din aceasta crestere sunt produse finite, precum telefoane mobile, imbracaminte si electrocasnice fabricate in China, a existat, de asemenea, o crestere a importurilor de piese si materiale destinate fabricilor care produc bunuri pentru export in SUA o dovada ca tarifele impuse de Trump au declansat o schimbare in lanturile de aprovizionare globale.
Desi tarifele mai mari impuse de SUA asupra Chinei au ajutat alte natiuni sa vanda mai mult catre SUA, noua amenintare a lui Trump privind taxe vamale pentru toate tarile creste riscurile ca unele dintre aceste oportunitati pe piata din SUA sa dispara, spune Maeva Cousin, economist-sef in comert la Bloomberg Economics.
Economiile asiatice merg pe o sfoara subtire in razboaiele comerciale SUA-China, adauga ea. Competitia din partea bunurilor importate din China reprezinta, intr-adevar, o provocare pentru multe dintre companiile lor, iar redirectionarea exporturilor chinezesti departe de SUA intensifica aceasta tendinta.
Totusi, nu este usor pentru guverne sa blocheze importurile din China, care, pentru multe dintre ele, este cel mai mare partener comercial, dar si o sursa de finantare ieftina pentru centrale electrice, cai ferate de mare viteza si alte proiecte de infrastructura.
Chiar vrei sa te plangi de incaltaminte cand cineva iti construieste un port? intreaba Deborah Elms, sefa a politicii comerciale la Hinrich Foundation, un grup de cercetare cu sediul in Asia.
Desi exportatorii chinezi uneori se implica in contrabanda sau dumping, avantajul pe care il au fata de concurentii din alte parti provine cu adevarat din scara, eficienta si viteza, perfectionate prin operarea pe o piata interna acerba, spune Elms.
Daca poti supravietui in China, trebuie sa faci ceva corect. Iar cand iti indrepti acel model spre exterior, esti, de asemenea, supercompetitiv in aproape toate pietele globale.
SUA s-au plans mult timp despre supra-capacitatea Chinei in sectoarele industriale, o problema pe care fostul secretar al Trezoreriei Janet Yellen a ridicat-o de mai multe ori in intalnirile cu omologii sai din Beijing.
Oficialii din Indonezia sunt insa reticenti sa critice China, in ciuda pierderilor de locuri de munca din sectorul textil. China reprezinta mai mult de un sfert din comertul total al natiunii, de aproximativ trei ori mai mult decat orice alta tara.
Guvernul lui Xi a ajutat, de asemenea, Indonezia sa construiasca cai ferate de mare viteza si investeste sume mari in tara pentru a prelucra minerale, ajutand la strategia guvernului de a urca pe lantul valoric.
(Citeste si: China crestere peste asteptari in 2025 Planul de stimulare a consumului pentru a contrabalansa politica tarifara a lui Donald Trump )
[/mepr-show]
