Numarul de copii nascuti in UE a atins un minim istoric anul trecut, conform datelor oficiale care evidentiaza gravitatea provocarilor demografice ale regiunii. Nasterile au scazut la 3.665.000 in 2023, cel mai mic nivel de cand au fost colectate date comparabile (1961). Aceasta cifra a reprezentat o scadere de 5,5% fata de totalul nasterilor din 2022 cea mai mare scadere anuala inregistrata pana acum.
Cifra din 2023 este mai mica decat proiectia Eurostat (4 milioane de nasteri), parte a prognozei sale pe termen lung cu privire la evolutia demografica din UE. De la atingerea unui varf de aproape 7 milioane de nasteri la mijlocul anilor 1960, ratele natalitatii in natiunile care acum formeaza UE au scazut brusc si sunt in prezent la aproximativ acelasi nivel ca in SUA.
Lipsa copiilor in Europa este de asteptat sa puna presiune pe finantele statelor, pe masura ce populatia activa scade, iar costurile in domenii precum sanatatea si pensiile cresc. Expertii demografici cred ca tendinta de lunga durata a eur[mepr-show rules=”1611″ unauth=”both”]openilor de a avea din ce in ce mai putini copii s-ar putea agrava.
Este posibil ca incertitudinile percepute cum ar fi insecuritatea locurilor de munca, cresterea costului vietii si a preturilor locuintelor, precum si multiplele crize globale, inclusiv pandemia de Covid-19, tensiunile geopolitice si schimbarile climatice sa afecteze negativ deciziile reproductive individuale, a declarat un ofiter ONU pentru probleme de populatie.
Tinerii au mai multe dificultati decat inainte in a se stabili pe piata muncii, pe piata imobiliara si poate chiar pe piata intalnirilor, printre cauzele amanarii deciziei de a deveni parinti. Pe masura ce europenii amana tot mai mult decizia de a avea copii, femeile din regiune nasc la o varsta mai inaintata. Datele Eurostat arata ca varsta medie a femeilor la nasterea primului copil este in crestere, fiind aproape de 30 de ani in 2022, fata de 28,8 ani in 2013.
Procentul nasterilor la mame cu varsta de 40 de ani sau mai mult s-a dublat in ultimul deceniu, crescand de la 2,5% la 6%, reflectand o amanare a parentalitatii. Tendinta de a avea mai putini copii este cea mai pronuntata in Italia, Spania, Grecia, Polonia, Finlanda si statele baltice unde numarul nasterilor a scazut cu cel putin un sfert in ultimul deceniu.
Expertii avertizeaza guvernele ca ar trebui sa se pregateasca pentru un viitor cu o rata a fertilitatii mai scazuta si sa ia in considerare masuri pentru a stimula imigratia, productivitatea si participarea fortei de munca, in special in randul femeilor.
[/mepr-show]